DSC_6555.1Moscova

Moscova este capitala celei mai întinse țări din lume, Rusia și cel mai populat oraș din Europa. Moscova are peste 11 milioane de locuitori, fără a pune la socoteală locuitorii clandestini, a căror număr până și autoritățile doar îl apreciază.

Foarte important, Moscova a detronat New York-ul. Este orașul cu cei mai mulți miliardari din lume peste 80. Sunt convins că sunt persoane pe care îi (sau „le”) interesează problema. Pe mine mă cam lasă rece.

Dar să fim serioși. Moscova este probabil și cel mai vechi oraș rusesc, începuturile lui confundându-se cu începuturile mileniului al doilea. Orașul este așezat pe râul cu același nume și este conceput cu bulevarde radiale și concentrice, Kremlinul aflându-se în centru.

Moscova a fost capitala Rusiei până prin o mie șaptesute și ceva, când Petru cel Mare a pus temelia noii capitale imperiale dela Sankt Petersburg. Și-a recăpătat rolul  din 1918, de data asta capitală a Uniunii Sovietice, iar după destrămarea acesteia în 1991, din nou capitală a Rusiei.

Moscova dealungul istoriei a traversat și perioade grele.

In 1812, armatele lui Napoleon au ocupat orașul, dar rușii au dat foc orașului și francezi au fost obligați să se retragă. A fost începutul sfârșitului pentru Napoleon Bonaparte.

In 1941, luptele grele la porțile Moscovei, au dus la înfrângerea Germaniei fasciste și a fost începutul sfârșitului pentru Hitler.

In 1991 în urma luptelor politice de data asta, și a unei singure lovituri de tun asupra Casei Albe dela Moscova, s-a destrămat Uniunea Sovietică.

Moscova a trecut cu brio prin toate aceste încercări și multe altele, care au urmat destrămării colosului sovietic. Nu se trece așa ușor dela o țară în care toți sunt egali de bogați, sau de săraci, la orașul cu cei mai mulți miliardari din lume. Incă nu s-au scris toate cele întâmplate în ultimii douăzeci de ani.

Populația Moscovei, a crescut dela un milion la zece milioane în ultimul secol. Este foarte greu să enumeri ce-i mai de remarcat într-un asemenea oraș, unde găsești de toate: zeci de universități și institute de învățământ superior, zeci, poate sute de teatre, inclusiv renumitul „Bolșoi”, zeci de parcuri, nu știu câte gări, trei aeroporturi internaționale, sute de stadioane, sute de biserici, catedrale, moschei și sinagogi, chiar dacă regimul sovietic a făcut tot ce a putut pentru a le reduce numărul, dacă se poate până la zero. Nu a reușit. De altfel nu a fost singura lor nereușită.

Moskva3Am vizitat Moscova în două rânduri. Prima dată oarecum neprogramat, în decembrie 1997, când mă întorceam din Kazahstan și din cauza grevei din aeroportul Tel Aviv, am rămas blocat 5 zile la Moscova. Frig frig, ca la Moscova,zăpadă zăpadă, ca la Moscova,ceață ceață, ca la Moscova …ce mai. O plăcere. Noroc că eram îmbrăcat ca un cunoscător al anotimpurilor Europene și mai ales noroc cu colegii dela filiala din Moscova, care ne-au găsit hotel bun și ne-au arătat Moscova, atât cât se putea vedea în condițiile date.

Am văzut Kremlinul, doar pe din afară, Piața Roșie, care mi s-a părut mult mai micuță decât în filmele copilăriei, am văzut magazinul universal „GUM”, magazinul universal „TsUM” încă nerenovat, Mausoleul lui Lenin, și Râul Moscova înghețat. Am colindat deasemeni pe strada Tverski, renumită arteră moscovită, cu hoteluri, prăvălii restaurante și cafenele.

Am admirat clădirile Universității Moscova și a Ministerului de Externe, care nu trebuie să fii specialist, să-ți dai seama că au avut același autor, ca dealtfel și surorile acestor două clădiri și anume Palatul de Cultură din Varșovia și Casa Scânteii din București.

Am fost la un club exclusivist unde nu știu cât a fost intrarea pentrucă nu eu am plătit, dar o bere era zece  dolari, la parter se dansa, iar la etaj se juca biliard și nu mai știu ce alte jocuri. Plin de oameni tineri, bine, chiar foarte bine îmbrăcați, care nu prea se uitau la bani. Parcarea era înconjurată de gard de plasă de sârmă și pazită de trupe armate. Si ce mașini! Mercedesul nostru era o biată roabă. Si eram în 1997.

Am fost și la un cinematograf panoramic, tot foarte scump și foarte exclusivist. Am văzut un film american al cărui titlu nu-l mai țin minte.

Am călătorit cu metroul, am văzut vreo trei stații care într-adevăr erau adevărate opere de artă. Deși se cereau puțin intreținute. Le-am revăzut anul trecut. Cu totul altceva.

In schimb lumea, se vedea că este nevoiașă. Oameni necăjiți care se luptă cu nevoile zilnice. Nu semănau cu oamenii pe care i-am întâlnit în acel club, sau la cinematograf. Parcă era altă țară, alt popor. Mulți cerșetori, se spunea că și hoți de buzunare. Eu n-am avut ghinionul.

O impresie jalnică mi-a lăsat aeroportul internațional Sheremetyevo. Sistemul polițienesc clasic continua să funcționeze, nici cea mai elementară grijă față de necesitățile pasagerului, nu erau scaune destule, era frig, curățenia care lăsa de dorit, într-un cuvânt nici o asemănare cu alte aeroporturi din lume.

Am revenit la Moscova anul trecut, vara în iulie, la aeroportul Domodedovo de data asta, care azi este cel mai mare și modern aeroport rusesc și care este într-adevăr ceiace se cere să fie.

Veneam dela Sankt Petersburg, așa că n-am avut probleme de formalități vamale. In douăzeci de minute dela aterizare, eram în autobus, în drum spre hotel.

DSC_6513.1De dimineața am început cu vizitarea Kremlinului, de data asta am pătruns prin poarta Spaskiy. Am admirat masivitatea construcției și grosimea zidurilor, care probabil în zilele construirii lor erau descurajatoare pentru orice atacant potențial și cred că acesta era și scopul.

Toate zidurile, a căror lungime depășește doi kilometri, sunt zugrăvite într-o culoare roșie intensă, care nu știu de ce le place. Cândva, prin anii ’70 am fost la Kiev și-mi aduc aminte că Universitatea era vopsită in aceiași culoare. Nu știu dacă mai este și nu știu dacă avea vre-o legătură cu vopseaua zidurilor Kremlinului, sau era o pură întâmplare.

DSC_6509.1In punctele de inflexiune ale zidului sunt turnuri, care probabil erau cândva turnuri de pază, foarte impozante, având câte o stea roșie în cinci colțuri în vârf, luminate noaptea. Steaua roșie a înlocuit șoimul argintiu care era în vârful fiecărui turn înainte de revoluție.

Construcția Kremlinului este legată de numele lui Ivan cel Groaznic, care se spune că a construit și unele galerii subterane de legătură, încăperi, închisori și depozite, muncitorii fiind exterminați după terminarea lucrărilor, ca ele să rămână secrete. Se spune că ele au și rămas secrete, deși nu cred că dacă se caută ceva cu adevărat în ziua de azi, nu se găsește, la nivelul actual al tehnicii. Sunt și povești mai noi, despre tunele și încăperi mai proaspete de-ale KGB-ului. Dar toate sunt în faza de „se spune că”. Nimeni nu infirmă, nu confirmă.

DSC_6523.1DSC_6517.1DSC_6528.1In interior, se află câteva clădiri, palate, în care își desfășoară activitatea Președenția țării și diferite organisme legate de putere, o sală a congreselor. Deasemeni, se află trei catedrale: a Adormirii, unde au fost încoronați țarii Rusiei, a Bunei Vestiri și a Arhanghelului Mihail, care este și necropola în care au fost înmormântați peste 50 de membrii ai familiei imperiale.

DSC_6520.1DSC_6525.1DSC_6529.1O altă construcție importantă este Turnul cu clopot al lui Ivan cel Mare, care are 81 de metri și se presupune că este în centrul Moscovei.

Poate fi văzut alături uriașul clopot de 202 tone care a căzut în momentul instalării și s-a ciobit destul de serios. In final n-a mai fost ridicat și nici n-a fost folosit vreodată. „The Monster Bell”.

La fel și tunul Țarului, este pe post de exponat, nefolosit nici el niciodată. Am înțeles că ghiulelele nu se potriveau. In partea de nord se află Arsenalul și Armurăria care este muzeu astăzi.

Trei palate sunt deasemeni în perimetrul Kremlinului, construite în secolele XV – XVIII.

DSC_6557.1DSC_6551.1In afara zidurilor, este Muzeul de istorie și Catedrala Kazan. Fiecare țar, a încercat să adapteze Kremlinul la nevoile lui, inclusiv Lenin și mai apoi Stalin, când le-a venit rândul la conducere. Mai ales Stalin a demolat unele clădiri, ca să facă loc la altele. Deasemeni, fiecare dușman care a atacat Moscova începând cu Napoleon și terminând cu Hitler, au încercat demolarea Kremlinului, fără succes însă.

Kremlinul are și un muzeu, al cărui director este Elena Gagarina, fata primului cosmonaut sovietic. Muzeul deține și tezaurul țarilor ruși, atât cât s-a mai recuperat.

Azi, Kremlinul spuneam, este sediul conducerii superioare a statului și locul de unde începe orice vizită a Moscovei.

DSC_6657.1Si după ce te-ai săturat de atâtea catedrale, de atâtea morminte renumite, de atâta istorie încărcată cu amintiri sângeroase, părasești Kremlinul pentru a vedea Piața Roșie scăldată în soarele de iulie, dar mai ales în luminile artistic folosite noaptea.

In această piață au concertat Paul Mc Cartney, Pink Floyd și Shakira. Tot în această piață, nu departe de Catedrala Sfântului Vasile, a aterizat pilotul vest german Mathias Rust în 1987 cu un avion ușor, provocând un imens scandal în forțele militare sovietice. Multe capete or fi căzut.

DSC_6578.1Am colindat pe malurile râului Moscova, am făcut o plimbare plăcută cu vaporul. De altfel, sistemul de canale existent, face din Moscova port la vreo cinci mări.

Am vizitat câteva stații de metro, de data asta renovate, curate și pline de călători. N-am mai văzut cerșetori, ceiace nu înseamnă neapărat că au dispărut cu desăvârșire.

DSC_6580.1Am vizitat Catedrala lui Isus Mântuitorul, aflat pe malul râului Moscova vizavi de palatul în care sunt Galeriile Tretyacov. In catedrală se ținea o slujbă, deși ora mi s-a părut cam „între ele”, adică ora prânzului. Dar cum eu nu mă prea pricep, iau lucrurile ca atare. Oricum, era multă lume în biserică. Mai ales bătrâni și mai ales femei. Cred că este singurul loc unde am văzut cerșetori.

In altă ordine de idei, în Rusia ca și în România, sau Grecia, biserica ortodoxă nu duce lipsă de bani. Bisericile sunt toate renovate, aurite, bine intreținute. Cerșetorii,…sunt o altă poveste.

DSC_6626.1DSC_6634.1 Am vizitat și Tretyacovul. Pe din afară nu arată cine știe ce, dar în interior, este de o bogăție uluitoare, chiar dacă mai sunt locuri goale ale unor exponate, care se află în diferite locații, altele decât muzeul. In locul acelor exponate, este un afiș care lămurește pe vizitator, dacă ătie rusește.

Podul peste râul Moscova dela Catedrală la Galeriile Tretyacov, este un pod pietonal.

DSC_6620.1 Malul stâng, în aval de pod, este împodobit cu așa numiți „copaci ai dragostei”, stâlpi metalici plini cu lacăte închise de îndrăgostiți și pe care scrie numele lor și promisiuni de a rămâne așa în veci. Ce te uimește este multitudinea de modele de lacăte. Se pare că este o modă. Obiceiul l-am întâlnit și în orașul Győr care este în vestul Ungariei și la Roma, pe un gard metalic de lângă „Fontana di Trevi”.

DSC_6622.1Am vizitat deasemeni Pacul Sculpturilor, aflat in spatele Galeriilor Tretyacov, unde sunt expuse sumedenie de sculpturi, care au fost cândva expuse în diferite locații, inclusiv statui imense ale lui Lenin și Stalin, în prezent dezafectate. Un loc foarte interesant. I se spune și Parcul Statuilor Căzute. Oare de ce sunt păstrate în continuare? Desigur, ca lucrări de artă își au încă valoarea lor. Oare cineva crede că ele vor fi reconsiderate de istorie? Totul este posibil. Cineva se pare că înțelege altfel arta decât tradiționala „Artă cu tendință”.

DSC_6605.1Nu se poate să fii la Moscova și să nu vizitezi muzeul și memorialul celui de al doilea război mondial, unde este un adevărat pelerinaj internațional. Rușii, au avut mult de suferit de pe urma acestui război mondial și au un adevărat cult față de memoria eroilor acestui război.

Am fost și noaptea în parcul din jurul memorialului. Iluminat, este un loc de întâlnire a tinerilor.

DSC_6646.1Am vizitat deasemeni cel mai nou complex comercial al Moscovei „AFIMALL City”, ridicat de compania Israeliană „Africa – Israel” controlată de omul de afaceri Lev Leviev. Complexul este construit in zona noului centru de afaceri a Moscovei și va avea peste 400 de magazine, restaurante, locuri de distracție și o parcare de 2700 de locuri. A fost inaugurat în mai 2011. Nu sunt un specialist în problemă, dar la numai câteva luni dela inaugurare mi s-a părut cam goluț complexul.

DSC_6591.1DSC_6702.1Am văzut noaptea, Mânăstirea Novospassky, o mânăstire cetate, renovată și retrocedată, care în timpul regimului comunist a fost transformată în închisoare. De altfel, în perioada regimului sovietic, toate bisericile au fost transformate în clădiri cu destinație civilă, sau pur și simplu demolate. Am făcut o vizită în parcul Țarițâno, un loc foarte iubit de moscoviți. Parcul și palatul imperial restaurat, fântâna arteziană cu totul deosebită, care poate rivaliza cu fântâna dela Barcelona, sau cu cea dela Chicago, imensitatea parcului cu posibilitățile multiple de destindere, de sport pe care le oferă, fac din parc un loc foarte căutat, vara mai ales.

Moscova este un oraș imens, cu o istorie și o existență trepidantă. Sunt sute de obiective de văzut în acest oraș și în jurul lui care sunt considerate obligatorii de văzut. Dar cum? De unde atâta timp? Si în fiecare zi se face ceva nou, care mâine devine istorie, poimâine obiectiv turistic. Și nu-i numai Moscova pe planetă. Dar ce va fi când și alte planete vor intra în circuitul turistic? Astfel de idei îți vin când vezi monumentul primului cosmonaut Iuri Gagarin.

DSC_6668.1DSC_6683.1In afara Moscovei, am vizitat Serghiev Posad, o localitate la 75 km. nord de Moscova, unde în jurul mînăstirii s-a desvoltat dealungul a patru secole, un întreg complex bisericesc Ortodox și un oraș cu peste o sută de mii de locuitori. Este și acesta un loc care confirmă eșecul politicii regimului comunist de eradicare a religiei. Rusul a fost și va fi un om dacă nu cu frica de dumnezeu, dar religios. Spun asta pentrucă firea războinică a rusului nu are nimic  cu frica de Dumnezeu. Toată istoria Rusiei demonstrează asta.

In concluzie, Moscova este un loc care trebuie văzut. Nu cred că o vizită de câteva zile te face să înțelegi acest popor, dar rămâi cu multe întrebări în suflet, la care vei încerca să le găsești răspuns în viitor.