Istanbul – fosta capitală a Turciei (fostă?)

101-0152_IMGIn vremea când am început să scriu acest blog, am încercat să învăț câte ceva de la alții, adică cum se scrie, cum să atragi cititorii, cum să rămâi în atenția lor. Una din recomandări spune că un articol nu trebuie să aibă mai mult de o mie, o mie două sute de cuvinte, ca să nu plictisească. Am încercat să mă țin riguros de această regulă, cel puțin la început, apoi, am început să cam depășesc acest număr, pentrucă pur și simplu nu poate fi respectat decât în cazuri izolate. Și de fapt nici nu contează. Subiectul poate fi redat în mod interesant și atrăgător sau dimpotrivă. Si aceasta hotărește dacă este citit sau nu.

Deci n-am să număr cuvintele, voi scrie câte îmi vin, iar voi veți citi, câte credeți că merită efortul (dacă).

A scrie despre Istanbul nu este deloc simplu, decât dacă ești convins că nu poți cuprinde totul și nu-ți pasă de aceasta. Deci să nu vă așteptați să întâlniți în acest articol tot ce merită interes legat de Istanbul. Este mai mult ca sigur că vor fi multe omisiuni de neiertat, alături de obiective, sau întâmplări fără importanță, dar asta e.

Istanbul este un oraș care există din totdeauna, a fost important în totdeauna. Este cel mai mare oraș European, deși este foarte asiatic.

In istoria Europei, are o importanță cel puțin așa de mare ca Atena, Roma, Paris, Madrid, Londra sau Moscova. De fapt fiecare din aceste mari capitale au avut perioada lor de mărire și decădere de alungul istoriei Europei și nu numai.

In mileniul întâi, orașul a fost capitala Imperiului Roman și se numea Constantinopol. A fost capitala Imperiului Roman, apoi al Imperiului Bizantin, până în secolul XV când devine  capitala Imperiului Otoman. După primul război mondial, Turcia devenind republică, capitala se mută la Ancara.

Intemeietorul republicii Turcia, Mustafa Kemal Atatürk a transformat Turcia într-o țară cu adevărat laică, asemănătoare cu Franța și Portugalia.

Modernizarea a început cu trecerea la alfabetul latin, la introducerea unei constituții care consfințește separarea statului de religie, puterea legislativă de cea executivă, o reformă a educației și multe alte măsuri, care au făcut din Turcia un stat modern , democratic, în ciuda eforturilor țărilor musulmane ale Orientului Mijlociu, care au încercat zeci de ani să-i facă pe turci să renunțe la ideile de modernizare. Nu au reușit, pentrucă armata în primul rând susținea modernizarea statului. Din anul 1930, Turcia nu are o religie oficială, iar din 1965 nu se fac statistici legate de religie.

Istanbul, s-a schimbat de asemeni. Mai întâi numele. Apoi orașul, care s-a dezis de trecutul otoman, sau mai precis l-a concentrat în manualele de istorie și în Muzeie. Istanbul s-a transformat într-un oraș european modern, cosmopolit, cu o viață trepidantă și ziua și noaptea.

Am fost la Istanbul de câteva ori, prima dată prin 1996, când am făcut o escală venind din Kazahstan. Era iarnă, nu era zăpadă, dar nici foarte cald nu era. Ce poți face în 48 de ore, într-un Istanbul?  Multe. De exemplu m-am înscris la o excursie de o zi de cunoaștere a orașului. Cum orașul nu e mic, (nu știu cât de mare era atunci dar acum are 14 milioane de locuitori), vizita s-a desfășurat din autobus și pe jos, trecând pe la toate obiectivele turistice renumite, care nu sunt puține, dar fără să le vizităm și în interior. Aceasta pentru simplul motiv că excursia ar fi trebuit să țină cel puțin o săptămână și ar fi urcat și prețul din cauza costului biletelor de intrare. Un singur obiectiv a făcut excepție, în sensul că l-am vizitat și în interior și acesta a fost Marele Bazar acoperit.

Acest bazar, se spune că acoperă 60 de străzi și peste trei mii de magazine. Poate că-i așa, poate că altele sunt cifrele. Eu nu le-am numărat, dar pentrucă am circulat prin bazar de mai multe ori de atunci, înclin să cred că altul mai mare nu prea există.

Problema pentru un străin de bazar, este că toate străzile par la fel: aceiași mulțime, aceleași prăvălii, aceiași vânzători insistenți dar politicoși (sau invers), buni cunoscători de limbă engleză, dar care se descurcă în încă vreo zece limbi europene, ebraică și desigur arabă.

101-0126_IMGegyptian-bazaar[6]Bazarul are câteva intrări, are patru fântâni renumite din marmoră și în rest, prăvălii și iar prăvălii. Este împărțit pe sectoare: câteva zeci de străzi cu haine de piele, altele cu cămăși, tricouri, pantaloni, pantofi, apoi aur nu exagerez: cu zecile de kilograme, diamante, alte pietre prețioase. Aparate electronice, desigur telefoane, ce nu? Printre magazine, sunt peste tot mici restaurante, fără mari pretenții, care servesc gustări sau mese în toată regula, cafea și ceai, bere, toate la prețuri modice.

In vremea aceia încă n-am văzut bazarurile și piețele Chinei, dar am văzut câteva, prin Israel, Germania, Franța. Ei bine, am rămas cu gura căscată și ce-i mai rău, m-am pierdut de grup. Noroc că bazarul era ultimul obiectiv al turului, așa că am luat un taxi și am ajuns seara la hotel.

De atunci am fost de 3-4 ori la Istambul, în sejururi de 3-5 zile. Am locuit în orașul vechi, în hoteluri mai vechi dar bune și am locuit și în zona Piața Taksim într-un hotel modern, nou, deasemeni bun. Turcii sun foarte pricepuți hotelieri și în general știu să ofere servicii turistice excelente. Avem ce învăța dela ei.

101-0129_IMG101-0128_IMGSpuneam că Istanbulul este un oraș imens, cu o istorie de mai mult de două mii de ani. Clădirile orașului nu au așa mulți ani, deși unele sunt foarte vechi. Spre exemplu Hagia Sofia, are în jur de 18 secole. Dar astea sunt într-adevăr rarități. Clădirile, palatele și cetățile de 4-5 sute de ani sunt cele mai vechi. Majoritatea sunt însă de prin secolele XVIII, XIX și XX. Si sunt nu cu zecile, ci cu miile. Nu poți să scrii despre toate și nu ai destule cuvinte în vocabular să te faci înțeles. Eu pot cel mult puncta unele direcții și apoi la fața locului, fiecare se orientează. Spre exemplu pot înșira obiectivele care nu trebuiesc pierdute din vedere și astea ar fi următoarele:

–  Cornul de Aur – este un golf care pătrunde dela sud spre nord în uscatul aparținând parții europene a Istanbulului. De altfel, construcția orașul a început pe cele două maluri ale Cornului de Aur , aici aflându-se partea cea mai veche și cea mai bogată a vechii capitale. Cândva, în vremurile străvechi, Cornul de Aur era apărat de două cetăți la intrare și un lanț de metal greu în apă, care împiedica intrarea vapoarelor. Peste Cornul de Aur, trec câteva poduri care fac legătura între malurile estic și vestic.

–  Marele Bazar acoperit pe care l-am descris deja, loc în care poți cumpăra tot ce vrei, dar, o părere personală, nici bijuteriile, nici îmbrăcămintea, indiferent de etichetă, nu sunt de calitatea cea mai bună. Dacă faceți cumpărături, uitați-vă să vedeți dacă ce cumpărați este într-adevăr ceiace căutați.

–  Piața de mirodenii, care este cunoscut și sub numele de piața egipteană, unde găsiți cu adevărat toate mirodeniile cunoscute și mai ales necunoscute de un european, mărfuri alimentare diferite și obiecte de bucătărie, vase, ceramică, porțelan.

Atât în Bazarul mare cât și în Piața de mirodenii, în totdeauna este o înghesuială de nedescris și pe asta se bazează hoții de buzunare, care mai există, în ciuda acțiunilor foarte eficiente ale poliției locale. Îmi aduc aminte că odată am vrut să văd mai de aproape niște treninguri cu sigla „Adidas”, fabricate unde credeți? Sigur, în China, care erau extrem de ieftine. M-am trezit la un moment dat blocat în mulțime, în imposibilitate să mișc pentru câteva momente mâinile. Sunt convins că nu era o simplă întâmplare. Totuși, nu mi-a dispărut nimic, deși aveam asupra mea un pașaport foarte respectat, un card la fel și câteva sute de dolari. Dar s-ar fi putut termina și altfel.

–  Muzeul de Arheologie, este o problemă de gust. Sau poate de pasiune pentru această meserie. Oricum, e bine de știut că există, că este mare și necesită mult timp vizita lui.

Processed by: Helicon Filter;–  Basilica Cisterna – Pentru asigurarea rezervelor de apă potabilă necesară orașului, s-au săpat cu vreo două sute de ani în urmă, câteva bazine subterane, cu volume de sute de mii de metri cubi, susținute de coloane de marmoră. Edilii au avut ideia ca după dezafectarea lor, de a concepe un muzeu subteran, cu trasee pe care se plimbă vizitatorii, sub luminile savant poziționate. Este interesant, nu numai pentru copii, ci și pentru oameni mari. Mai ales că în subteran, este și un bufet-cafenea, foarte atractiv. In acest loc, s-au filmat în anul 1963 scene din filmul „Din Rusia cu dragoste” cu renumitul agent englez 007 James Bond.

–  Turnul Galata, construit din secolul XIV, are 67 metri și dă posibilitatea unei priveliști splendide asupra orașului. Sus în turn, este o cafenea modernă și bună. Problema este de a ajunge până acolo pe trepte, că ascensor nu are. Dar merită efortul.

–  Hagia Sofia, este una din construcțiile cele mai vechi din Europa. A fost biserică creștină din secolul III, moscheie din secolul XV iar din secolul trecut s-a transformat in muzeu. Este imensă și aveți ce vedea în interior.

101-0127_IMG–  Moscheia Albastră, construită de Sultanul Ahmed în 1616, și-a primit numele dela plăcile ceramice care o împodobesc, care sunt albastre. Interiorul poate adăposti zece mii de enoriași și are șase minarete, care se pare că este maximum admis de religie. Parcă am citit undeva că la Mecca ar fi șapte minarete, dar să nu mă luați în serios. Mai întâi verificați dacă este așa.

Poate fi vizitat, între orele de rugăciune si trebuie să te descalți.

Gate_of_Salutation_Topkapi_Istanbul_2007_Pano[1]101-0150_IMG–  Palatul Topkapi, fostul palat oficial al sultanului, construit în secolul XV pe malul Bosforului, poate fi vizitat și merită, pentru a avea o oarecare ideie despre felul cum trăia un sultan. Sunt lucruri uimitoare de văzut, din toate punctele de vedere. Mai greu cu fotografiatul.

101-0154_IMG101-0153_IMG–  Palatul Dolmabahce, peste o sută de ani a fost centrul administrativ al imperiului. De asemeni este deschis publicului.

Palatul Dolmabahce a fost reședință pentru șase sultani dealungul istoriei. Vizita este destul de dificilă din cauza imensului număr de vizitatori.

101-0134_IMG–  Palatul Ciragan, este transformat în celebrul hotel Kempinski și ca oriunde din lume, este  un hotel extrem de scump, vizitat de capete încoronate, șefi de guverne sau oameni cu bani.

Așa că probabil ca și noi, vă veți satisface curiozitatea de a vedea acest palat, numai din exterior. Noi am admirat palatul în timpul unei croaziere prin strâmtoarea Bosfor.

101-0140_IMG101-0132_IMG–  O croazieră cu vaporul pe Bosfor în direcția nord, până în Marea Neagră, este o plimbare de neuitat. In lungul strâmtorii, pe ambele maluri, sunt mii de reședințe, unele mai luxoase decât celelalte, pe malul apei sau ascunse în verdele malurilor.

 101-0145_IMGDacă veți debarca pe malul sud estic al Bosforului, puteți vedea de aproape eceste reședințe.

De altfel, pe malul sud estic, sunt nu numai reședințe de multe milioane, ci și zone de agrement, zone de pertecere a timpului liber, păduri vizitate de excursioniști, terenuri de sport și de joacă pentru copii. Afară de aceasta, priveliștea Istambulului peste Bosfor, este fascinantă.

101-0136_IMG101-0133_IMGSunt și câteva palate, moschei și locuri de agrement pe traseu. Sunt și câteva opriri, unde în mod strategic s-au instalat restaurante care își desfată clienții cu pește și fructe de mare.

–  Istiklal este un bulevard renumit și nu întâmplător. Faceți o plimbare în lungul ei, de preferință pe jos, deși este ceva de mers. Bulevardul duce până în Piața Taksim, care este un fel de Place de la Concorde din Paris, Trafaglar Square din Londra, sau Times Square la New York.

101-0139_IMG–  De reținut cele două poduri care leagă Europa de Asia, podul Bosfor și podul Cuceritorului

–  Este in curs de finalizare tunelul Marmaray de aproape 14 km., care va asigura descongestionarea transportului rutier, sau cel puțin așa se visează de vreo treizeci de ani. Tunelul străbate pe sub cartiere întregul oraș. Una din probleme sunt cutremurele frecvente în zonă și curenții marini puternici.

101-0123_IMG–  Universitatea din Istanbul, are mai multe sedii, dar una din porțile vechi se află nu departe de bazar, așa că poate fi admirată.

–  Noaptea, sunt câteva zeci, sau poate sute de restaurante, care organizează cină cu spectacol de muzică și dansuri tradiționale. Prețurile diferă. Nu în totdeauna la preț ridicat primești cină și spectacol la nivelul prețului, dar de regulă, ce-i ieftin nu face.

         Istanbul, este un loc, unde nu-ti dai seama cum trece timpul și cum se duc banii. Categoric trebuie vizitat. Istanbulul este istorie, mai ales pentru estul Europei, inclusiv pentru români. Dar este și un oraș modern al Europei.

La Istanbul se poate învăța, te poți distra și poți cheltui bani, cum poate niciunde. Oricum, prima vizită va atrage după ea pe a doua, sau cel puțin dorința de a o repeta.