1.    Slovenia pentru neinițiați.

DSC_6221Desigur, există mulți tineri, care învață, sau au învățat de curând la școală despre Slovenia. Aceste rânduri evident nu sunt pentru ei. Sunt pentru cei care au „sărit” peste lecția cu Slovenia, sau pentru cei mai în vârstă, ca mine, care au prins perioada existenței Republicii

Federative Jugoslavia și nu prea sunt în temă cu modificările din ultimii 20-25 de ani de pe harta Europei central – estice.

Slovenia este o țară relativ mică, 20 mii kmp., doua milioane de locuitori, relativ nouă, înființată în 1991, prin dezmembrarea Republicii Federative Jugoslave. Este o zonă muntoasă și împadurită în proporție de 50%.

De fapt poporul sloven și teritoriul pe care îl ocupă, a existat din cele mai vechi timpuri, dar așa cum s-a întâmplat cu foarte multe popoare dealungul istoriei, a fost cotropit și încorporat în diferite imperii mai puternice cum a fost imperiul roman, apoi francezii, ungurii o scurtă perioadă, apoi imperiul Habsburgic austro-ungar până la primul răzbui mondial. Regatul Jugoslav și apoi federația înjghebată sub conducerea lui Tito mai durează până în1991, când slovenii prind momentul de slăbiciune a întregului lagăr socialist și se declară independenți.

Lucrurile n-au mers dela început prea bine, au fost probleme mai ales legate de corupție (boala tuturor fostelor țări comuniste), dar slovenii spre deosebire de alții deși conservatori, deși naționaliști, se pare că sunt mai cinstiți decât alții, așa că au ieșit destul de repede din acest stadiu.

In 2004 au aderat la Uniunea Europeană și au adoptat moneda Euro, economia a ajuns la un grad înalt de industrializare, iar turismul se desvoltă puternic, mai ales cel din exterior.

Am fost în Slovenia de câteva ori. Prima dată absolut din întâmplare. Era în 1991, fosta Jugoslavie se destrăma, noile state se înfiripau, lupte, sate bombardate, genocid, lupte între creștini și musulmani, între croați și sârbi, toată lumea contra toată lumea.

Azi se știe cu exactitate, când și unde, cine cu cine și împotriva cui se luptau, dar atunci restul lumii auzea doar ce spun, sau mai precis manipulează unii și alții prin media.

Eu eram în prima vizită în țara-mi de origine România și am plecat de aici cu o mașină de împrumut, într-o excursie spre vestul Europei. Culmea lipsei de informare, am ales ruta Stamora Moravița, Belgrad, Zagreb, Rijeka, Triest, adică am pornit să străbat toată zona fierbinte, cu lupte și bombardamente, în lungul Jugoslaviei.

Până la vreo 100 de km. vest de Belgrad a fost în regulă, mai puțin barajele armatei jugoslave, care legitimau pe toată lumea.

Am început să nu ne simțim chiar în vacanță, mai ales că au apărut și unele dovezi de război în desfășurare, sate bombardate, case încă fumegânde, apoi pe nesimțite s-au schimbat și uniformele soldaților și nu știam ce se întâmplă. La un moment dat, când s-o luăm spre Rijeka, la un baraj al armatei, ni se explică foarte greu, militarii nu vorbeau decât limba sârbă sau așa ceva, că dacă vrem neapărat să continuăm ei nu au ordin să oprească pe nimeni, dar în spre Rijeka se dau lupte și mergem pe proprie răspundere. Poate că așa era, poate că voiau doar să scape de noi, dar pentrucă eram departe de a ne simți în siguranță, mi-am spus că eu nu sunt un erou, ci un simplu turist, așa că am schimbat direcția spre Ljubljiana, Udine, Veneția. Dar în așa o viteză, că nici n-am oprit în Ljubljana și spre seară eram deja la Veneția.

In următorii ani, treburile s-au mai aranjat, așa că am mai fost de câteva ori în Slovenia, pentru perioade scurte de două trei zile și pot spune că își merită din plin renumele de paradis turistic. Ljubljana, deși oraș mic pentru o capitală, merită o vizită. Ljubljana este în centrul țării. Restul punctelor de atracție ale Sloveniei se află în sud și vest, mă refer la Peștera Postojna, Parcul Național Triglav, muntele cu același nume, Lacurile Bohinj și Bled. Dar să începem cu capitala.

1.- Ljubljana

Pentru o capitală, orașul este relativ mic. Are în total 270 de mii de locuitori. Orașul are nouă sute de ani, dar cea mai veche clădire, nu are mai mult de 2-3 sute de ani cu excepția cetății. Majoritatea clădirilor au o arhitectură baroque, ca orice oraș cu trecut austro – ungar, ca orașul Graz sau Villah, sau Sibiu, sau Viena, păstrând desigur proporțiile. Desigur, de când a devenit capitala unei țări, dar mai ales de când economia a luat avânt, au apărut și multe clădiri moderne, beton și sticlă.

Este un oraș plin de viață, de tinerețe. E și firesc cu 60 de mii de studenți.

Centrul orașului este plin de turiști, ziua sau seara, pe râul Ljubljanica care șerpuiește prin oraș se plimbă vaporașe cu turiști, în timp ce pe maluri, grădinile de vară sunt pline de clienți, chiar dacă în vreo seară de toamnă târzie cum ni s-a întâmplat nouă, este necesară încălzirea cu sobițe de gaz pe picior. Dar cu toată aglomerația de trecători, studenți și turiști, orașul îți dă senzația de liniște și pace. Este un oraș cu multe festivaluri dealungul întregului an, spectacole, muzee, într-un cuvânt activitate culturală intensă.

Ljubliana2Ljubliana3Merită o privire renumitul pod triplu peste râul Ljubljanica din centrul orașului, pod care este o curiozitate prin modul cum a fost conceput din bucăți în timp și afară de asta, este de reținut că a fost cândva singura legătură între Europa Centrală și Balcani.

Lângă acest pod, veți vedea și Primăria orașului și clădirea roz a bisericii franciscane. Nu departe este piața care și ea este veche.

Ljubliana1Castelul Ljubljana a fost construit în secolul XV pe dealul aflat la 70 metri deasupra orasului. Poate fi vizitat, uneori se organizează și expoziții, are un parc în jur și o vedere panoramocă asupra orașului în toate direcțiile, mai ales dacă este timp frumos și nu e ceață.

Orașul este extrem de curat și îngrijit. Se simte influența vecinilor de la nord. Deși cred că și unii și alții, au curățenia în sânge dela mămica lor.

2.- Pestera Postojna.

La 50 de km. sud față de Ljubljana, se află peșterile Postojna, o rețea de peste 20 de km. de caverne de origină carstică, săpate de acțiunea apelor. Parte din aceste peșteri, au fost amenajate cu cale ferată, iluminat electric foarte savant și de efect, trepte și căi de acces betonate în pante line și cu balustrade, totul pentru facilitarea accesului turiștilor.

Intreprinderea se pare că a reușit, pentrucă peșterile atrag anual sumedenie de vizitatori. Se spune că până în prezent, peșterile au fost vizitate de peste 30 de milioane de vizitatori.

Am văzut încă câteva peșteri asemănătoare în diferite țări, dar nu cred că se ridică la nivelul acesteia. Aici nimic nu este lăsat la voia întâmplării.

DSC_4593DSC_4581Turiștii sunt introduși în peșteră cu trenulețe, apoi conduși de ghizi foarte competenți, trec prin diferite galerii și săli, de dimensiuni diferite și bogat ornate cu stalacmite și stalactite de infinite forme și foarte sofisticat iluminate.

Nu cred că orice descriere poate rivaliza cu frumusețea unor fotografii, așa că mă voi mulțumi cu prezentarea câtorva dintre cele mai reușite.

DSC_4585DSC_4586Drumul prin peșteră nu este greu, pantele sunt line, poate că unii au probleme cu treptele, dar nu sunt multe și numai în locurile unde nu există altă soluție tehnică. In general, deși este vorba de un produs natural, căile de acces sunt foarte bine gândite și natura ajutată, astfel încât turistul să nu fie supus la eforturi deranjante ceiace nu-i ușor, iar iluminatul, este deadreptul o operă de artă.

DSC_4575DSC_4574Ghidul, de fapt sunt mai mulți, sunt foarte competenți și foarte săritori. Nici nu știi de unde apare să te prevină că urmează niște trepte, sau să fii atent la vreun complex de figuri formate de stalacmite și stalactite, care seamănă cu te miri ce.

Desigur, ei au și alte atribuții, ca de exemplu să nu te lase să faci forografii, sau mai rău, să nu încerci să strecori în buzunar vreo busată de rocă mai frumoasă, dar acestea sunt regulile locului.

DSC_4580DSC_4565DSC_4591Adevărul e că formele întâlnite sunt atât de variate și atât de surprinzător asemănătoare cu figuri din viața de toate zilele, că dacă ai imaginație, pentru fiecare îngrămădire de stalacmite sau stalactite, îi poți găsi un corespondent.

După ce turiștii sunt plimbați prin toate locurile de vizitat, sunt conduși desigur și la un bufet restaurant subteran, unde poți să te delectezi cu vreun sendvici, cafea, sau prăjitură ,spălate cu o bere cehă bună.

DSC_4592Tot aici, se găsește un fel de shop subteran, unde poți cumpăra te miri ce nimicuri, legate sau nu de peșteri, drept amintire. Toate astea, sunt în sala cea mai mare și cel mai sofisticat iluminată.

Vizita durează vreo trei ore și de regulă sunt sute, poate mii de turiști cu autobuze sau mașini mici, pentru care sunt câteva parcări imense, dar care întâmplător erau închise din cauza inundației provocate de revărsarea râului Pivka din apropiere.

3.-Parcul Național Triglav: Vârful Triglav, lacurile Bohinj și Bled

Parcul Național, singurul din Slovenia, se extinde pe o suprafață de 880 de kmp. Este o suprafață mai mult sau mai puțin circulară, cu un diametru de 30 -35 de km., mărginit în nord vest de granița cu Austria, în sud vest de granița cu Italia, iar în spre est până la râul Sava.

9-10-07 0809-10-07 0889-10-07 087Aproximativ în centrul acestui perimetru se află muntele Triglav cu cei peste 2800 de metri înălțime, al cărui versanți coboară în toate direcțiile cu pășuni și mai apoi păduri, cu pâraie repezi, formați prin topirea zăpezilor timpurii (poate fi și august), sau târzii (poate fi și mai).

t 040t 033De jur împrejurul parcului, sumedenie de așezări, sate, sau orășele, care încet încet se transformă în stațiuni turistice foarte căutate și foarte apreciate pentru condițiile pe care le oferă, cu nimic mai prejos decât vecinii lor austrieci, sau italieni, poate că mai ieftin decât acestia și care tratează pe turiști cel puțin cu aceiași deferență. Si ca să amintesc numai localitațile mai mari: Kranjska Gora în vestul extrem, unde se întâlnesc cele trei granițe: Italiana, Slovenă și Austriacă, Jesenice și Bled la est de Kranjska Gora, Bovec, Kobarid, Bohinjka Bistrica la sud de aceasta.

DSC_6247DSC_6244Kranjska Gora aș putea spune că o cunosc bine, l-am vizitat de vreo trei ori în ultimii zece ani și l-am văzut crescând dela nivelul unui sătuc, la ceiace este azi, o stațiune modernă, cu zeci de hoteluri, cu restaurante, cu pârtii, cu telescaune, cu pârtii pentru săniuțe pentru vară și iarnă, cu terenuri de golf, cu traseie amenajate special pentru coborâri cu biciclete de munte, cu terase cu bere bună și rece vara, sau vin și slivovits cald iarna.

DSC_6227SPriviți pozele, aerul de curățenie, liniște și pace nu este contrafăcut. Așa este locul, așa sunt oamenii locului. Uitați-vă la casele jumătate lemn, jumătate zidărie, uitați-vă la multiplele nuanțe de verde a brazilor. Circulați pe străduțele localității, intrați într-un magazin sau un club, sau un pension, sau hotel. Nu veți găsi nimic de comentat sau îndreptat.

Kranjska Gora, se află la o altitudine de cca. 850 metri. Spre nord vest are munții ce despart Slovenia de Austria, iar spre sud est, muntele Triglav.

9-10-07 0919-10-07 0779-10-07 076Plecând pe șoseaua 206 spre sud est, șosea asfaltată la altitudinea de 1600 m., se trece peste munte, un drum splendid, până se întâlnește râul Socia, un râu de munte pe care se practică raftingul (37€/persoana), ca de altfel și pe râul Sava care este la est pe șoseaua 201 spre Bled (30€/persoană). Din aceste două direcții, sunt câteva traseie spre vârful muntelui Triglav, umblate de turiști vara și iarna.

Râul Bohinj, aflat la poalele muntelui Triglav, formează un lac glaciar de o nespusă frumusețe cu același nume, în zona sud estică a parcului.

t 031t 027t 026Lacul este înconjurat din trei părți de munți care se ridică până la peste 2800 de metri și desigur împăduriți.

In ultimii ani, în jurul lacului, pe lângă puținele gospodării țărănești, s-a construit o adevărată stațiune de munte, cu zeci de hoteluri moderne, iar pe versanți, s-au construit vile și cabane cu zecile, care asigură cazarea schiorilor iarna, excursioniștilor, pescarilor și canotorilor primăvara, vara și toamna. De altfel și gospodăriile țărănești și-au extins activitatea, toate oferind servicii de cazare și produse alimentare tradiționale.

1 160t 018t 034In zonă, s-a desvoltat o adevărată industrie a turismului ca în Austria vecină, cu pârtii de schi, cu alpinism, cu hoteluri și case de munte confortabile, cu restaurante și pensiuni, la același nivel cu cele mai bune din lume și poate că nu chiar la aceleași prețuri.

Apa lacului este splendidă, plină de pești, nu știu dacă stau să-i prinzi, dar mulți încearcă.

La unul din restaurante, am mâncat niște păstrăvi la grătar că-mi lasă și acum gura apă și la care patronul a „asortat” o șliboviță (de fapt trei), cu nimic mai prejos de horinca noastră.

Zona este împânzită se traseie de excursii, mai dificile sau mai ușoare, pentru toate gusturile și vârstele. Cine nu vrea să facă efort prea mare, poate să hoinărească în jurul lacului, să stea cu undița pe mal, sau să facă o plimbare cu vaporașul.

9-10-07 084t 023t 042Colindând pe mal, poți întâlni bisericuțe mici, eventuale chioșcuri, statui, și desigur sumedenie de excursioniști. Ceiace e sigur, că oriunde se va opri turistul, în orice casă, pensiune, cabană, restaurant sau gospodărie va găsi nu mâncare, ci un adevărat ospăț, la prețuri acceptabile.

Nu departe se află orașul Bled, deasemeni oraș turistic,cu sumedenie de hoteluri, punct de plecare în excursii montane. Orașul este pe malul lacului Bled, mai mic decât Bohinj, dar care are și o insulă cu o bisericuță și cu o legendă a ei.

Zona este deadreprul un colț de rai. Sunt multe asemenea locuri frumoase în lume, dar ele trebuiesc descoperite, valorificate, intreținute. Dumnezeu dă, dar mai trebuie și omul să facă câte ceva. Slovenii se pricep și fac.