1. 1.-Atena

11-07 031Spuneam că Atena este cel mai mare dintre puținele orașe ale Greciei. Atena ca oraș este cunoscut cu mult înainte de a exista Grecia. Este poziționat în jurul câtorva dealuri, dintre care, cel mai important, de departe , este dealul pe care s-a construit celebra Acropole. Sanctuarul construit acum 2500 de ani, dovadă a bogăției suveranului acelor vremi, a fost închinat patronului orașului, zeița Atena. Este probabil cea mai renumită construcție a acelor vremuri, creație arhitectonică care a influențat și influențează încă arhitectura întregii lumi.

Atena are trei milioane de locuitori, dar mai trebuie să adăugăm și localitățile limitrofe, astfel că conglomeratul din jurul celebrului Acropole depășește 50 % din populația de 11 milioane de locuitori ai Greciei.

Incercați să vă imaginați sistematizarea unui astfel de oraș, a cărui prime construcții s-au ridicat acum trei mii de ani sau mai mult, când omul încă nu cunoștea roata și care s-a tot mărit și desvoltat, cu clădiri, străzi și cartiere construite în diferite perioade, până în zilele noastre, când o capitală nu poate fi concepută, fără cel puțin un aeroport, cel puțin un port, cel puțin două trei stații de cale ferată, bulevarde, parcuri, autostrăzi, metrou, parcări sub și supra terane, și multe, multe altele.

11-07 048Si unde mai pui că are și unele dealuri încorporate.

Am fost la Atena pentru prima dată acum 20 de ani. Nu exista metrou, nu erau autostrăzi, în Atena erau restricții de circulație cu mașini personale de tipul „o zi numere cu soț, o zi numere fără soț”. Dela aeroportul internațional, care este în est, trebuia să ajungem la marginea vestică a orașului, cam 30 de km., pe care i-am făcut în trei ore. Acum, există autostrada de centură nr. 6, care e drept, dela aeroport străbate 52 km. până la același punct vestic, dar în doar 35 de minute. Tot orașul era un șantier. Se lucra la metrou, se lucra la autostrăzi, la intersecții denivelate, se construia imens. Erau bani, pentrucă Grecia se pregătea să devină gazda olimpiadei din vara anului 2004, Uniunea Europeană era proaspătă, bogată, băncile îmbiau cu credite și mai ales că Grecia era țară fondatoare.

11-07 01311-07 038In prezent, Atena este un oraș cu totul diferit. Modern, cu bulevarde largi, cu trei linii de metrou, trei sute de linii de autobuze, tramvaie, transport electric, dar și cu multe cartiere intime, cu clădiri de maxim una, două etaje rămase din secolele XIX și XX, poate și mai din ’nainte, curți și grădinițe de flori, străduțe pavate cu piatră sau dale, toate renovate, vopsite în culori vii, dar și cu multe taverne de cartier și prăvălii cu suveniruri pentru turiști.

Mă refer în special la cartierul Plaka, aflat sub Acropole, care a fost un mic sat de insulari în secolul XIX cu case mici albe și străzi inguste, azi unul dintre cele mai pitorești locuri ale Atenei, cu sumedenie de taverne care așteaptă turiștii cu mâncăruri tradiționale și muzică grecească.

Alături este cartierul Monastiraki, deasemeni cu case vechi pitorești, unde în fiecare duminică se organizează piața de vechituri (flea market), unde într-o aglomerare imensă de localnici și turiști, se vinde și se cumpără milioane de nimicuri vechi și nefolositoare. Nu diferă cu nimic, de „ócska piac” dela Cluj, sau „shuk hapishpishim” din Tel Aviv. Și bine ’nțeles, în străduțele de jus împrejur, sumedenie de cafenele și taverne pitorești.

O vizită a Atenei, trebuie să înceapă cu Acropole.

11-07 051Acropole, sau Acropolis, este o fortăreață ridicată acum 2500 de ani pe platforma unui deal, la 150 de metri deasupra orașului propriuzis. Pe vremuri, a fost o fortăreață în adevăratul sens al cuvântului, cu ziduri de apărare, cu diferite clădiri, temple și lăcașe de cult, cu teatre și eventual și altele. Cert este că nu toate au rezistat adversității timpului și oamenilor. Până în secolul trecut, au rămas doar unele ruine. E drept, au rămas și unele desene, sau poate idei schițate de vechii cărturari greci. Clădirile erau cu adevărat opere de artă, sculptate în marmoră albă. De-alungul anilor, diferiți vizitatori ai Greciei, mai ales englezi, s-au simțit foarte atrași de cornișele, grinzile cu basoreliefuri, coloanele și statuile sculptate în marmoră, astfel că acestea au cam dispărut. Cred că în British Museum din Londra am văzut mult mai multe asemenea elemente originale, decât la Atena. Stiu că într-un timp, erau multe parlamentări între guvernul grec și cel englez legat de retrocedarea acestor comori ale grecilor, dar nu știu cum s-au concretizat.

Dar să ne continuăm vizita pe Acropole. In anul 1975, a început proiectul de refacere a întregului complex. Sute de artiști participă la lucrare. Am urcat pe Acropole de două ori, odată în 1994 și apoi în 2009. Impresia mea a fost că lucrarea nu că n-a avansat mai de loc, dar în ritmul acesta, va fi terminată în vreo două sute de ani. Ca autostrăzile din România. Cred că și cauzele sunt aceleași. Dar tot dealul pare un șantier.

11-07 05711-07 045De departe cea mai renumită clădire din câte au fost și au mai rămas, este Partenonul, un templu dedicat zeiței Atena. Clădirea imensă de 70×31 de metri, susținută de coloane dorice de peste zece metrii înălțime, cu sculpturi în basorelief, care deși serios zdruncinat de cei 2500 de ani ce s-au acumulat, atrage atenția și a unui necunoscător.

Erechtheion, un alt templu de lângă Partenon, a fost dedicat Atenei și lui Poseidon. Clădirea este și ea din marmoră, are două terase, renumită fiind terasa Caryatidelor, șase femei, statui de marmoră albă, care susțin acoperișul plin de sculpturi în basorelief. Să știți că adevăratele sculpturi sunt în muzeu. Statuile sunt false.

Altarul Atenei, este o clădire mai mică dar nu mai puțin importantă, în totalitate în stil ionic, tot cu coloane, tot din marmoră, care n-are decât vreo 2400 de ani.

In sfârșit, scările monumentale și poarta de intrare în Acropole, tot cu coloane, tot din marmoră albă și care se numește Propylaia.

11-07 05211-07 04211-07 054De sus, se văd vechile teatre al lui Dionisos și încă unul, se vede întreaga Atenă ca în palmă, clădiri albe, ici colo biserici bizantine, ortodoxe sau catolice și până și marea, care este la vreo 20 de km..

Acropole poate fi vizitat și în cadrul unor tururi de oraș organizate de diferite agenții, la diferite prețuri și cu diferite adausuri ca: vizita la palatul prezidențial, în diferite piețe renumite ale orașului, la stadionul olimpic nou, sau o cină la un restaurant tradițional cu muzică și dansuri grecești. Pe toate le recomand, pentrucă sunt interesante. Atâta doar că depinde câți bani vreți să cheltuiți cu această ocazie. Funcție de program, prețul poate varia între 20 și 100 €/persoană.

Dacă vă hotărâți să vizitați Atena singuri, adică fără un ghid profesionist, este posibil și este ieftin, mai ales dacă cunoasteți vreo limbă străină, de preferat engleza. Oriunde vă veți duce, va fi cel puțin un grup de excursioniști cu vreun ghid care explică în limba engleză și veți putea trage cu urechea. Mai ales pe Acropole, unde totdeauna sunt multe grupuri. Dar peste tot, veți întâlni sumedenie de români, gata să vă ajute.

După ce ați vizitat Acropole, vizită care durează dela trei ore în sus, vă recomand să coborâți în cartierul Plaka de la poalele lui și să intrați într-o tavernă liniștită, dacă se poate fără fețe de masă (dacă are fețe de masă înseamnă că este pentru turiști) și să cereți o musaca veritabilă, după care se poate bea o bere rece și bună, mai ales vara.

11-07 030După ce v-ați făcut datoria față de istoria antică, vizitați neapărat stadionul construit pentru prima dintre olimpiadele moderne din 1896, stodionul Kallimarmaron, care pentru un stadion nou are o formă destul de ciudată, dar este din marmoră albă în totalitate și are o capacitate de 60 de mii de locuri. La vremea aceia, Atena avea 120 de mii de locuitori, așa că stadionul este cu adevărat remarcabil.

Povestea jocurilor olimpice este interesantă. Au început cam prin anul 800 î.e.n. și s-au ținut din patru în patru ani până în anul 392, când au fost interzise de Impăratul roman Teodosiu I, din motive religioase, s-au desfășurat 293 de ediții, de-alungul a 12 secole. Toată lumea știe că jocurile olimpice moderne, au fost reluate din inițiativa baronului Pierre de Coubertin, un tânăr francez, fascinat de ideie. El a reușit să organizeze o mișcare, care a condus la reluarea în 1896 a jocurilor olimpice, prima ediție având loc la Atena, deschis fiind de regele Greciei de atunci George I.

Azi am citit cu uimire, că de fapt primul care s-a gândit la reluarea jocurilor olimpice, a fost un român de origine greacă, care a și organizat prima ediție în 1859. Repet eu azi am citit prima dată această „ știre bombă”, care însă se cere dovedită. Sper că istoricii vor face corectura dacă aceasta se impune.

După ce ați vizitat vechiul stadion olimpic, puteți vizita și noul stadion construit pentru olimpiada din 2004, este destul de departe de centru, dar este grandios. Se află într-un mare parc, un complex de agrement, poate cel mai modern azi, din Europa. Dar depinde de timp și dacă vă interesează.

Dar să ne întoarcem în centrul orașului. Piața Omonia, este cea mai veche piață din Atena. Este zona cu cele mai multe hoteluri, restaurante „fast food”, cafenele și baruri. In această piață se obișnuiește să se serbeze victoriile sportive. Zona este foarte aglomerată. Aici se află intrarea într-una din gările Atenei, precum și coborârea în stația de metrou.

11-07 00611-07 00411-07 003Mergând spre sud est, trecem pe lângă Academia Atenei, Universitatea și Biblioteca, ambele într-un stil arhitectonic inconfundabil elen și ajungem în piața Constituției „Syntagma”, o altă piață renumită a Atenei, având pe una din laturi Parlamentul Grec (fostul palat regal), unde gărzile se schimbă din oră în oră și adună sute de turiști să admire acest spectacol. Este interesant că în toată lumea am văzut asemenea spectacole, începând cu Palatul Buckingham dela Londra unde acest spectacol durează peste o oră și asigură salariul a sute de militari și continuând cu mai toate capitalele lumii.

11-07 00811-07 01111-07 035Puțin mai la sud, urmează Grădina Națională, un mare parc în plin centru, cu verdeață multă și umbră bine făcătoare și mai apoi sălile Zappeion și parcul cu același nume. In continuare spre sud est, întâlnim arcul lui Hadrian și rămășițele templului lui Zeus.

De aici, cotim spre vest, pe Dionysiou Aeropagitou, pe lângă cartierul Plaka. Continuând pe această arteră care a fost transformată de curând într-o zonă pietonală pitorească, vom avea o perspectivă splendidă asupra construcțiilor de pe Acropole.

Pentru strada Ermou, vă propun o altă zi, pentrucă este o zonă pietonală, cu sute de magazine, cu cafenele și cofetării, unde poți ușor pierde o zi. Dacă ești femeie și desigur îți place shoppingul, atunci și o săptămână se pot colinda magazinele ultra luxoase și străduțele din jurul străzii Ermou, străduțe care sunt specializate pe diferite produse. Strada Ermou, este între piața Syntagma și Monasriraki. Este destul de lungă, probabil peste un kilometru. Mi-a adus aminte de strada Florida din Buenos Aires. Nu numai ca dimensiuni și destinație, dar și ca prețuri. Cred că este una din cele mai scumpe străzi din Europa.

11-07 00211-07 017In Atena sunt multe lăcașe de cult, de mai toate religiile. Vă recomand să vizitați biserica Kapnikarea. Este o biserică bizantină din anul 1050, nu mare, dar foarte bine intreținută. Se află pe la jumătatea străzii Ermou. Când am dat de ea, biserica era închisă, așa că n-am văzut-o decât din afară. Poate veți avea mai mult noroc decât mine. Dar asta numai în ipoteza că multitudinea de oportunități de shopping din zonă nu vă vor acapara în întregime. Pentru seara, vă propun o vizită la una din restaurantele specializate în cină tradițională elenă, cu mâncăruri și băuturi specifice, cu muzică și dansuri populare. Intrebați la recepția hotelului, ei vă vor îndruma și chiar vă vor organiza transportul.

11-07 05811-07 05911-07 064Dacă mai aveți timp, vă propun o plimbare la Pireu, orașul port, cu peste 200 de mii de locuitori, cel mai mare port de pasageri din Europa. Din centrul Atenei pleacă un tren electric la Pireu și sunt mai multe autobuze directe. Între Atena și Pireu, pe la jumătatea distanței, acum vreo cinci ani se afla un fel de adăpost în barăci de carton și alte resturi, în care locuiau emigranți, în majoritate romi. Nu mai știu dacă mai există.

11-07 065Pireu sau Piraeus, este parte din conglomeratul ce formează Atena dar este un oraș cu personalitate, trepidant, care are de arătat multe turistului, bulevarde largi, companii de transport marin, dar și vestigii ale trecutului, Pireu existând de sute de ani.

Sunt multe de văzut în Atena și unde mai pui insulele grecești. Poate mă voi decide să scriu și despre insulele văzute. Dar deocamdată, mergeți să vedeți Atena. Merită. Pentru un român este mai ușor de înțeles decât Oslo sau Geneva.