1. POLONIA – Gdansk. 

Gdansk este un vechi oraș – port la Marea Baltică, la nici 60 de km. nord de cetatea Malbork. Dealungul existenței sale de peste un mileniu, orașul și-a schimbat stăpânii și numele de mai multe ori. S-a numit Danzig când a aparținut Germaniei sau Prusiei, a fost de vreo două ori chiar oraș liber și de câteva ori sub ocupație poloneză.

Aceste schimbări nu au fost făcute cu zâmbete și strângeri de mână, ci de cele mai multe ori cu sabia, cu tunurile, cu morți și răniți. Ultima confruntare mondială, a lăsat și ea multe urme și mulți morți în zonă. De atunci, din 1945, Gdansk face din nou parte din Polonia și împreună cu vecinele Sopot și Gdynia, formează o aglomerare de 1.4 milioane de oameni.

La drept vorbind, este foarte greu de stabilit, după originea populației, dacă ar trebui să fie un oraș german, sau polonez, sau lituanian. Dar având în vedere că Germania a fost marele învins al celui de al doilea război mondial, iar Polonia a fost în tabăra adversă, a pretins Gdanskul și l-a primit. Deși de atunci au trecut 70 de ani, originea germanică și prusacă în general, este prezentă și vie.

Orașul Gdansk, partea veche, spuneam că există de o mie de ani, iar Gdynia s-a desvoltat ca un port și centru îndustrial începând cu primul război mondial. Sopot, o așezare neînsemnată, abia după al doilea război mondial a devenit stațiune la modă la Marea Baltică, deși sezonul este mult mai scurt și mai rece decât suntem noi obișnuiți.

DSC00177Spuneam că am fost la Gdansk acum 35 de ani și mi-au plăcut enorm străzile înguste ale orașului vechi, cu palate deoparte și de alta, chiar dacă clădirile nu erau renovate, ca să nu mai vorbim de vopsea (era prin 1980 când încă UE nu exista), dar aveau un aer atât de deosebit de străzile noastre „socialiste”, încât în orice moment te așteptai să-ți apară în față, vreun cavaler teuton călare și îmbrăcat în zale.

Am revenit după 35 de ani și am constatat cu surprindere că am recunoscut orașul vechi.

Am recunoscut porțile de intrate, zidurile vechi, chiar unele clădiri.

Si peste Gdansk a trecut războiul și apoi perioada socialistă, dar nu s-a distrus nimic, mai mult decât atât, s-a restaurat totul, așa cum a fost în secolele trecute. Palatele au fost și ele restaurate, inclusiv picturile sau decorațiile de pe pereți.

DSC00185Bisericile au fost și ele renovate și li s-a redat strălucirea de demult.

Până și vechea macara, cu clădirea ei din lemn și cărămidă care se potrivește ca nuca în perete pe splendida promenadă de pe malul râului Motlawa, este reînoită.

Sigur, toate astea au costat foarte mulți bani. Probabil a contribuit și Uniunea Europeană, pentrucă este vorba de o moștenire care este nu numai a Poloniei.

Orașul vechi, este realmente un oraș medieval, care trăiește. Case, palate, biserici vechi reînoite, muzeie, case muzeu, buticuri, cârciumi, restaurane, toate pline, vânzători ambulanți. Corăbii vechi care circulă pe râul Motlawa, ducând turiștii în spre larg.

Imi aduc aminte că prin anii 80, se vorbea la Cluj de posibilitatea renunțării la clădirile vechi din centru și reconstruirea orașului după un nou plan, care chipurile să corespundă vremurilor noi. Mă uit la Casa Poporului din București și mă gândesc cu groază ce monstruozitate ar fi ieșit din Clujul nostru. Bine că n-a apucat.

IMG_1291Am stat patru zile în Gdansk. Am locuit într-un hotel bun, dar departe de orașul vechi. Gdansk este un oraș scump. Mai scump decât Varșovia. Un hotel în orașul vechi, mai ales în plin sezon estival, nu oricine își poate permite. Așa că am stat la patru km. de orașul vechi. Dar accesul a fost foarte simplu și sunt parcări în jurul orașului vechi bine organizate și nu prea scumpe. In schimb sunt scumpe toate celelalte în orașul vechi: cafenele, restaurante, plimbări cu vaporul, orice. Si totuși, ca să obții un loc într-un restaurant, aștepți la rând, apoi aștepți să ți se ia comanda, apoi să fii servit, apoi să plătești și uite așa te costă o masă 2-3 ore și un purcoi de bani. Dar de mâncat se mănâncă bine și se bea și mai bine.

La un moment dat, mi-am adus aminte că în aprilie am fost în București și m-am plimbat pe străzile vechiului București: Lipscani, Selari, Smârdan, Gabroveni, Covaci și altele. O singură asemănare cu orașul vechi din Gdansk: restaurantele și cafenelele extrem de scumpe. In rest, cer și pământ. Majoritatea clădirilor sunt ruine, sau ruine în devenire.

Dar să revenim la Gdansk.

DSC00180Orașul vechi este cuprins într-un spațiu de cca. doi kmp., pe trei laturi având bulevarde principale și râul Motlawa, a patra latură. In interiorul acestui perimetru, cca. 20 de străduțe, unde veți vedea o adevărată colecție de clădiri din secolele XV – XVII. Câteva sute.

Am văzut zeci de orașe sau cartiere vechi în Europa, dar parcă acesta este cel mai mare și cel mai frumos, după părerea mea.

Dela hotel, am venit spre Orașul Vechi pe bulevardul Okopowa și am făcut dreapta pe Soroka, unde am și găsit imediat parcare. Si în fiecare din cele patru zile cât am stat în Gdansk, am parcat în același loc și cel puțin trei, patru ore am petrecut în acest perimetru vechi de patru, cinci sute de ani.

DSC00192Lungimea totală a străzilor din acest perimetru este undeva în jur de 10 – 15 km. cel puțin. Și palatele sunt lipite una de alta. 3-4 palate la suta de metri, de fiecare parte a străzii. Faceți socoteala voi, câte sunt și pe ambele părți ale străzilor. Fiecare are stilul lui, decorația lui, ușile, ferestrele, culorile, statuetele, desenele, treptele lui. Si nu poți să treci pe lângă nici una fără să te uiți măcar în fugă la toate aceste elemente. Ele nu seamănă una cu alta, pentrucă una a fost concepută în anul 1500 și cel de alături în 1600. Una a fost concepută de un neamț, alta de un polonez și alta de un lituanian. Si totuși au ceva comun: munca migăloasă a meseriașului din acele vremuri, când totul se făcea manual, cu unelte foarte simple, de-adreptul primitive.

IMG_1288Te uiți la Capela Regală, o construcție din secolul XVII în stil baroc, splendid restaurată, lângă ea, cei patru lei ai „fântânii celor patru cartiere” inaugurată în 2009 și mai încolo impunătoarea Basilică St. Maria, cea mai mare biserică din cărămidă din lume, în stil gotic.

Basilica a fost începută în secolul XIV. Am fost în interior, în timpul slujbei. Este imensă. Se spune că pot intra 25 mii de credincioși deodată. Este sobru dar elegant decorată.

Mai sunt și alte biserici sau capele în Orașul Vechi, dar mult mai atrăgătoare sunt sutele de palate vechi de 4-5 sute de ani, renovate probabil în baza unor fotografii de epocă.

Luăm străzile la rând, cu capul pe sus, admirăm, fotografiem, mai facem câțiva pași și așa mai departe, ore întregi. Dar nu numai noi, pentrucă străzile sunt pline de turiști, atât polonezi cât și străini.

Sunt foarte mulți tineri, poate pentrucă este vară și studenții sunt în vacanță, iar pensionarii se rezervă pentru perioada mai ieftină din afara sezonului.

Apropo de vară, după calendar este vară plină, dar în fapt, este destul de răcoare. Față de cei 30-33 de grade dela Varșovia, aici abia dacă trece în miezul zilei de 20.

DSC00190Am făcut sumedenie de poze, dar într-un articol de blog câte poți pune? Poate zece. Și alea au dimensiuni limitate, dar puteți să vă faceți o ideie despre cum arată locul.

Străzile au denumiri imposibil de pronunțat pentru un nepolonez, așa că vă scutesc de ele. De fapt nici nu are importanță.

Trei străzi merită să fie amintite. In primul rând Strada Regală (în poloneză Dlugi Targ), pe care veți vedea probabil cele mai multe și frumoase palate, printre care se remarcă Curtea Artus cu decorațiile ei splendide, fântâna lui Neptun din fața ei, sau „casa de aur”.

DSC00209Apoi Strada Lungă, unde se poate admira Primăria orașului și nu în ultimul rând strada Mariacka, o străduță îngustă numai cu palate, în care la parter se află ori restaurante, ori magazine-galerii de artă și bijuterii. Materialul de bază din care sunt făcute bijuteriile este ambra, sau chihlimbar pe românește. Se spune că Gdansk este orașul cu cel mai desvoltat comerț de chihlimbar. Adevărul e că am văzut o varietate foarte mare de bijuterii din chihlimbar. Pe strada Mariacka și nu numai, sunt peste tot tonete unde se vând aceste bijuterii. Nu sunt deloc un cunoscător în problemă, dar știu că toate femeile merg la Gdansk în speranța că vor cumpăra vre-o bijuterie din chihlimbar. Nu știu dacă sunt scumpe sau ieftine. Frumoase sunt. Tin minte însă că prin anii 80, era foarte la modă comerțul clandestin de bijuterii de chihlimbar, aduse în România de turiști polonezi, sau români.

DSC00201Cheiul Motlawei, este perpendicular pe străzile orașului vechi și trecerea se face prin porți, adevărate tunele ce traversează clădirile. Porțile sunt și ele vechi, cu nume ca Poarta Verde, Poarta de Aur, sau Cana de Lapte.

Pe chei, restaurantele se țin lanț. Totuși, mai rămâne puțin loc și pentru Muzeul Marinei, pentru vechea macara a vechiului port, de care am mai amintit, de debarcaderul, de unde o corabie de pirați ai secolului XIX (cred), desigur o copie, duce turiștii într-o mică croazieră în spre mare, spre bucuria copiilor în special.

Dar Gdansk nu este numai orașul vechi, deși pentru un turist, asta contează. Gdansk este un oraș mare, plin de viață, cu câteva universități, de tehnologie, de medicină, cu stadioane.

DSC00204Gdansk are câteva teatre foarte îndrăgite, muzeie diferite, cluburi de noapte și o filarmonică a cărei clădire este pe malul opus al râului Motlawa, vizavi de debarcaderul pentru plimbările cu vaporul pirat.

Gdansk este un puternic centru de industrie navală, cu zeci de mii de muncitori. De altfel, aici s-a născut mișcarea sindicală „Solidaritatea” în 1980, sub conducerea unui electrician, Lech Walesa, care în 1990 devine Președintele Poloniei. Această mișcare se spune că a început săparea mormântului comunismului și Gorbaciov i-a pus piatra funerară. Așa o fi, dar după ei a venit Putin și se pare că acest om are puteri miraculoase legate de învierea morților. Lumea trebuie să fie cu ochii pe el.

O plimbare cu mașina de la Gdansk la Sopot și apoi Gdynia, vă va da posibilitatea să vedeți cartierele vechi, noi, sau reînoite, în care stau cei un milion și jumătate de de locuitori. In total sunt vre-o 20 de kilometri în lungul coastei spre vest. Bulevarde largi, clădiri cu multe etaje, moderne, parcuri, centre comerciale, adică tot ce se întâlnește oriunde în lume. Este mai degrabă interesant pentru shopping decât pentru turism.

DSC00228O priveliște mai aparte te întâmpină la Sopot. Spuneam că este o stațiune, care este la Marea Baltică, dar are și ceva izvoare tămăduitoare căutate pentru diferite boli. Deci și distracție și tratament. Pote de aceia nu prea seamănă nici cu Mamaia, nici cu Karlovy Vary. Sau dacă vreți, amintește puțin și de una și de alta.

Dacă la Karlovy Vary se ține un Festival al Filmului, la Sopot se ține anual un Festival Internațional de Muzică. Ambele au ca scop declarat promovarea de talente proaspete în domeniul filmului și al cântecului, dar cred că adevăratul scop rămâne atragerea personalităților publice cunoscute și antrenarea lor în popularizarea stațiunilor respective. Intr-un cuvânt reclamă.

DSC00222 Am fost aici în urmă cu 35 de ani și nu mi s-a părut că s-a adăugat ceva. Poate câteva sanatorii în plus pentru tratamente cu ape cu conținut de bromuri din câte am înțeles. Dar altfel, același ponton de 500 de metri din lemn care intră până în larg, unde se continuă cu debarcaderul vaselor de croazieră și „Marina”, nici asta nu prea impresionantă. Impresionant este că s-a pus o taxă pentru plimbarea pe pontonul din lemn, echivalent cu vre-o 7-8 € nu mai țin minte exact. De pe ponton și debarcader, se văd cele câteva hoteluri printre dealuri. Multă verdeață, multă pădure peste tot.

De altfel pe drumul înapoi dela Gdynia la Gdansk la hotelul nostru, am venit pe o centură de ocolire, o autostradă foarte bună, nouă, modernă, care trece prin păduri și peste dealuri.

Am părăsit Gdansk într-o dimineață cu direcția sud vest, printr-o zonă de păduri foarte frumoase, parcuri naturale bine intreținute, fără zone defrișate iresponsabil cum am mai văzut în alte locuri. Mulțime de lacuri una după alta, și destul de puține localități.

Adevărul este că la nord de linia Poznan – Varșovia, 300 de kilometri, Polonia înseamnă în majoritate păduri, dealuri și lacuri. Poate acesta este motivul că turiștii din sudul Europei nu prea vin la Gdansk deși merită. E drept, este puțin mai costisitor, sunt sute de kilometri, dar dacă vrei să vezi și ai banii și timpul necesar, sunt posibilități fie cu mașina, fie cu trenul sau chiar cu avionul. Oricum, eu recomand cu căldură Gdaskul, oricărui iubitor de frumos.