Posts tagged ‘Carlsberg’

3. PENINSULA SCANDINAVA – DANEMARCA


– Danemarca

 Danemarca, cea mai mică dintre Tările Scandinave, este plasată în sudul Norvegiei și sud – vestul Suediei. In sud, Danemarca este despărțită de Germania, printr-o graniță terestră.

Danemarca, împreună cu Suedia, Norvegia și mai puțin Finlanda, au avut o istorie comună dealungul veacurilor, așa cum am arătat mai la începutul capitolului.

Popoare care s-au format prin conviețuirea la bine și la rău, de sute de ani a unor triburi germanice și triburi de vikingi din insulele nordice, au atât istoria cât și limba comună, sau aproape comună. Limbile norvegiana, suedeza, daneza și mai puțin finlandeza, se înțeleg între ele și indică în mod categoric izvoare comune.

In ce privește conviețuirea dintre aceste popoare, cred că este mai corect să vorbim mai degrabă de o luptă permanentă de sute de ani, pentru supremație, pentru subjugarea din partea unora și supunerea din partea altora. Așa cum am mai arătat, Danemarca, deși cea mai mică dintre țările nordice, a dominat cel puțin 100 de ani atât Norvegia cât și Suedia, iar mai apoi, după ce Suedia s-a declarat independentă, Danemarca a răms doar cu Norvegia.

Danemarca este o peninsulă și un grup mare de insule împrăștiate în zona de trecere din Marea Nordului în spre Marea Baltică. Dealungul veacurilor, cine stăpânea această peninsulă care este cea mai mare parte a Danemarcei și cele aproape 500 de insule mici împrăștiate în calea navigatorilor din spre Marea Nordului spre Marea Baltică și invers, avea un imens avantaj și practic controla întreg comerțul în această zonă a lumii. Această situație s-a menținut, până când Germanii pe deoparte s-au săturat, pe de altă parte au ajuns la o desvoltare suficientă a tehnicii să poată construi un canal, între fluviul Elba și portul Kiel, practic legând Marea Nordului de Marea Baltică prin acest canal de peste 100 de km., care exclude controlul danez sau al oricui asupra acestei treceri.

Până mai în secolul trecut, Danemarca avea dispute permanente cu Suedia pentru regiunea Scania și cu Germania pentru regiunea Holstein.

In secolul XX, lucrurile s-au mai aranjat, au trecut cele două războaie mondiale peste Europa cu toate necazurile și învățămintele ei, care au schimbat și granițe și popoare și tendințe. Danemarca a pierdut și Scania și regiunea Holstein și a rămas cu o peninsulă și 443 insule dintre care 72 locuite, la care se adaugă Insulele Feroe și Groenlanda. Ce legătură este între Danemarca și Insulele Feroe care se află la o mie de km. nord de ea, sau Groenlanda care este la două mii de km., nu mă întrebați că nu știu și sunt aproape sigur că nu pierd nimic prin asta.

Danemarca are un teritoriu de 43 mii kmp., cu o populație de 5.5 milioane locuitori, majoritatea trăind în mediul urban.

Relieful este șes, cu înălțimea medie de 30 metri și o climă temperată. Curentul Golfului acționează și asupra Danemarcei, ca asupra întregului vest al Europei.

După al doilea război mondial, Danemarca s-a încadrat în tot ceiace se cheamă politica Europei de vest, adică este membră fondatoare a ONU și NATO, membră fondatoare a CCE care s-a transformat ulterior în UE.

Azi Danemarca are un nivel de trai printre cele mai înalte din lume. Dar și ocupă locul întâi ca țara cea mai puțin coruptă din lume. Dovadă sigură că cele două se leagă între ele.

Are o economie mixtă modernă, cu una din cele mai libere piețe a muncii. Oricine poate fi angajat oricând și concediat de asemeni. Libera inițiativă și proprietatea privată sunt garantate și ce-i mai important, sunt luate în serios. Somajul este mai mic decât media Uniunii Europene și ajutorul de șomaj este cel mai ridicat.

De asemeni Danemarca are cel mai mare salariu minim pe economie din lume. Ordinea de prioritate în Danemarca începe cu Sănătatea și următoarea este Educația. Cum se ajunge la toate astea, nu mă întrebați că nu știu. Cred totuși că acel loc întâi ca țara cea mai puțin coruptă, are mare greutate în asta.

Danemarca este o monarhie parlamentară. Actuala regină, se numește Margrethe II.

Danemarca are nu numai o regină, dar și un prim ministru femeie din 2011. Am și reținut numele ei, cel puțin pentru moment: Helle Thorning – Schmidt. Nu foarte tânără, poate că nu seamănă cu D-na Sarkozy, dar o înfățișare plăcută și privire directă.

Capitala țării și cel mai mare oraș este Copenhaga, singurul de altfel pe care l-am vizitat.

 – Copenhaga

 Prima zi a lunii iulie este plină vară în orice țară Europeană, mai ales dacă este în sudul ei.  In Danemarca, deși este început de vară, termometrul nu dă pe afară. Putea fi un 20 – 22 de grade la prânz, dar plăcut, mai ales că nu ploua și nici perspective nu erau.

Cu un schimb de avioane la Budapesta, am ajuns la aeroportul internațional din Copenhaga undeva în jurul prânzului. Aeroport imens, un oraș întreg, aflat pe o insulă, la vreo 10 km. de centrul orașului. Lângă aeroport, cel mai mare centru comercial al Danemarcei. Intre aeroport și oraș, există tren, metro, autobuse sau taxiuri.

Aveam reținut un mic studio prin internet, într-o casă particulară, în cartierul central, într-o străduță liniștită, nu departe de Christian’s Church (cred că se traduce Biserica lui Cristos). Strada se numește Dronningensgade și este paralelă cu canalul Christianshavns Kanal. O cameră destul de mare, o mică chicinetă, baie cu vană și toaletă, televizor, internet incluse, etajul 1 (și ultimul), la prețul de 70 €/pe noapte, ceiace pentru Copenhaga este un preț foarte bun, hotelurile fiind deadreptul prohibite pentru un muritor de rând. Gazda, o femeie tânără, am văzut-o o singură dată, când ne-am prezentat. In rest, nu toată săptămâna cât am stat acolo și nici măcar la plecare.

De la aeroport, știam că trebuie să luăm metroul pentru șapte stații și în mai puțin de o jumătate de oră ne aflam la suprafață, vizavi cu turnul bisericii. De aici a fost simplu.

Aici e momentul să amintesc faptul că metroul din Copenhaga, funcționează automat, fără mecanic sau conducător. Nu vezi nici un personal, nici la intrare, nici la ieșire, nici în tren.

Metrouri automate mai sunt în multe orașe din lume și cum am aflat ulterior, cu diferite grade de automatizare. Cu multe dintre ele am circulat înainte de Copenhaga, numai că n-am știut nimic despre faptul că ele eventual funcționează automat. Acum, am aflat despre modul de funcționare în timp ce mă aflam în metro și vă spun foarte sincer, deși mă consider un turist trecut cam prin toate, nu m-am simțit prea în largul meu, gândindu-mă că suntem purtați de colo, colo după comenzile unui computer, indiferent cât de performant ar fi. Dar desigur astea sunt prostii. In timp te obișnuiești.

Strada și casa în care am locuit, sunt situate în centrul istoric al Copenhagăi, practic locul de unde a început să se extindă orașul. De regulă aceste cartiere, oriunde în lume, sunt cele mai circulate, cele mai zgomotoase, cu turiști, cu buticuri, restaurante și cafenele de superclasă, a căror unică calitate este că sunt plasate în centrul istoric. Vezi centrul istoric al Bucureștiului. Mă refer la străzile Lipscani, sau Covaci, sau zona Hanul lui Manuc. Citește mai mult…

Reclame

OLANDA – Amsterdam


1.Olanda in câteva cuvinte

Dacă vrei să vorbești de Amsterdam, trebuie să spui două cuvinte și despre Olanda, a cărei capitală este.

Tară în vestul Europei, despre care în copilărie știam că este plină de mori de vânt și lumea umblă încălțată în saboți de lemn. Morile au rămas pentru reclamă. Saboții sunt doar de frumusețe. Cu timpul, am mai învățat încă câte ceva despre Olanda și olandezi: este o țară mică, dar foarte aglomerată, printre puținele care mai au o regină și totuși profund democratică. Toate rasele, toate religiile, toate limbile sunt acceptate, drogurile sunt tolerate, prostituția este legiferată. Citește mai mult…

%d blogeri au apreciat asta: